Drumul spre centru

The Fray -Trust me




[If I say who I know it just goes to show
You need me less than I need you
Take it from me
We don't give sympathy
You can trust me trust nobody
But I said you and me
We don't have honesty
The things we don't want to speak
I'll try to get out but I never will
Traffic is perfectly still..]

*

" Cine vrea sa traiasca in concret, trebuie sa se supuna implicatiilor concretului: niciodata pentru tine.

Un om cu cat este mai tare, cu atat are mai putina nevoie de el. Taria nu se masoara prin raporturile dintre om si lume , ci dintre om si el insusi. Lumea care are nevoie de timp te poate osandi pentru cutare fapt al tau; dar daca tu esti destul de tare ca sa ti-l poti permite, esti destul de tare ca sa poti renunta la o putere pe care o stapanesti- putin iti pasa. Cu cat renunti mai mult la tine, la posesiunile tale, la fructele actelor tale-cu atat esti mai plin pe dinauntru, esti mai concret si mai viu.

Fericirea altuia merita orice renuntare, orice abdicare. Nu confortul lui, nu orgoliul sau voluptatea lui- ci fericirea. Majoriatea oamenilor practica renuntarea pentru confortul celorlalti; si o practica din lasitate, din lene , din indiferenta. Renunti la tine ca sa nu plictisesti pe celalalt, sa nu-l contrazici, sa nu-l obosesti, sa nu-l incomodezi. Aceasta nu e renuntare, ci lasitate, nebarbatie"..

Mircea Eliade infidels mereu ma "ghiceste". N-am sa stau acum sa il comentez, ci dimpotriva am sa scriu despre modul in care ma simt azi, cu 10 minute inainte de ora 23:00. Ma simt bine, ma simt curajoasa, ma simt capabila de schimbare. Frigul asta ma face sa gandesc bine. Imi pune sangele in miscare, ma face sa ma agit si sa ma incalzesc de una singura, pe dinauntru.

Cred ca a venit iarna. Cam trist ca o sa ma prinda singura pe drumuri pe care imi este urat sa le parcurg doar cu gandurile mele. Am revenit la vechile obiceiuri cu cafele calde si maini inghetate si nu ma simt straina de mine. Incerc sa ma conving sa renunt si la alte obiceiuri care ma poseda si ma fac din cand in cand, in clipe tarzii in noapte, cand nu pot adormi, sa ma rascolesc si sa ma strang ca o gheara.

Ma izbesc de mine si ma lovesc de mine si incerc sa raman cu toate imperfectiunile mele tot ce sunt. Ma ispitesc cuvintele si as avea atat de multe sa zic. Nu ma pot comporta de parca nimic nu a fost si nu pot sa deschid ochii si sa te privesc altfel decat te-am privit pana acum. Decat sa fac asta, mai bine ma indepartez, mai bine ma inchid si repet acelasi procedeu de izolare pe care l-am practicat deja de prea multe ori. Am sa astept si am sa lupt pentru tot ce mi se cuvine.

Am sa am curajul sa spun ca nu mai stiu cine esti fara sa-mi fie teama de ridicol. Am sa-l cred cand zicea : "ridicolul e o formula lansata de oameni contra sinceritatii. Nu exista act uman, sincer- care sa nu fie ridicol... Ridicolul singur merita sa fie imitat. Caci numai imitand ridicolul imitam viata; deoarece acolo se ascunde sinceritatea ei deplina, iar nu ideile si conventiile ei-care sunt aspecte ale mortii. Si moarte, slava Domnului, gasim destula si in noi..". Am sa-l cred si am sa zambesc cand am sa-mi reformulez declaratiile de independenta, cand am sa te acuz de tacere. Daca ma duce capul un pic mai mult asta nu inseamna ca ghicesc ganduri. Verdictele mele sunt clare si imuabile. Incep sa-ti retez prezumtia de nevinovatie, pe care ti-am acordat-o in clipele de luciditate comuna. Inca mai cred ca ai nevoie de afectiune mai mult decat mine dar te impiedici la fiecare suta de metrii de un egoism emotional ciudat. You bulid then you break.. 

Noapte buna

Enjoy and love.. i know i will.