Hello world. 

Trebuie sa recunosc ca de data asta chiar ca am lasat toate grijile intr-un bagajel mic si mi-am facut de cap. Cand am ajuns la petrecere eram sigura ca o sa fie un succes. Marien manca salata stingherit pe un scaun, si Vicky prepara tortilla in bucatarie. Jorge ca de obicei era cel mai pregatit. Dupa ce i-am salutat pe toti, m-am instalat comod in fotoliul in care stau de obicei la taclale cu el. I-am furat ochelarii lui Gaga si am intrat repede in spiritul de petrecere cu un pahar de rom cu cola. Am dansat toata noaptea, am facut poze, am ras cu Javi, am reusit minunata si nemaiauzita performanta de a-l convinge pe Halkan sa danseze cu mine (fapt pentru care am castigat respectul tuturor din camera:))), iar dupa ce Vicky si-a desfacut cadourile si a suflat in lumanari, am plecat toti spre Bretonne unde am continuat petrecerea.

Pe la 5 nu-mi mai simteam picioarele asa ca i-am zis lui Marien sa mergem acasa. Toti eram terminati. Cand am ajuns la apartament ziceai ca a fost o armata de oameni acolo. L-am luat frumusel pe Marien si ne-am pus sa strangem tot. In putin timp a venit Javi cu Vicky in carca. Dupa ce a trantit-o pe pat si a bagat-o la somn, ne-am adunat toti in bucatarie, am mai pregatit o pizza si am privit impreuna cum rasare soarele. A doua zi a fost descanso. Ne-am linistit si am recuperat orele de somn.

Eu mi-am inceput saptamana binisor. Mergea totul brici pana cand azi dimineata am aflat ca pe 20 am examen la drept administrativ. Nu mai am de ce sa zic ca profa e o inghititoare de copii careia nu-i pasa ca am doar o luna de spaniola si ca nu's rocket scientist sa invat constitutia spaniola si articolele de drept juridic pana atunci, asa ca 2 zile inainte de marea finala:)) (din care sper sa nu ies K.O), am sa mananc numa drept si ... drept.

Azi mai am un curs si inchei. Doar de la 8 la 10 noaptea, daaaar cum imi pastrez toata energia pentru saptamana sfanta, am decis ca inca nu e cazul sa ma demoralizez. Joi plecam in Andalucia pentru o saptamana. Vineri mi-a zis jorge ca o sa facem un gratarel la casa de pe malul marii, un foc de tabara si o sa ne simtim oleaca hippie cu melodii cantate la chitara. Nu stiu inca daca baietii s-au hotarat sa trecem si pe partea cealalta sa innotam in ocean, insa e 100% ca o sa innotam in Mediterana. Indiferent de cat de rece e apa. (Acum e unul din momentele Mastercard in care imi smulg parul din cap ca n-am avut inspiratia sa imi iau costumul de baie de acasa. Because i'm dumb i'll have to buy one..). 

Slava Domnului ca mi-a bagat zizu niste bani pe card. Asa nu am sa imi intru in plan. Am descoperit ca am dobandit aptitudinea de a-mi tine un balant echilibrat de cheltuieli si sunt mandra de mine. Sury ai lav iu>:D<>:D<>

Mi-e dor de ciocoflenderele mele, (ma gandesc la voi in fiecare zi) si de iubita meaaaaaaaaaaaaaaa mica >:D<>:D<>


Pe curand infidels.

Love 




stateline


Niciodata nu mi-am dorit mai mult ca acum sa pot sa opresc timpul.

Sa raman inghetata aici,

in clipa asta, cand esti in bratele mele pierdut,

cand imi cauti mana sa o strangi

si sa o aduci aproape de inima ta. 

Intre noi doi si orasul care se pierde singuratic la picioarele noastre

nu exista decat noaptea

si fatalitatea timpului

care ne aduce aminte ca totul,

totul are un sfarsit..

['ai fait la saison

dans cette boîte crânienne

Tes pensées, je les faisais miennes

T'accaparer, seulement t'accaparer

d'estrade en estrade

J'ai fait danser tant de malentendus

Des kilomètres de vie en rose

Un jour au cirque

Un autre a cherché à te plaire

dresseur de loulous

dynamiteur d'aqueducs

La Nuit Je Mens

je prends des trains à travers la plaine

La Nuit Je Mens

je m en lave les mains

J'ai dans les bottes

des montagnes de questions

où subsiste encore ton écho

où subsiste encore ton écho.]






About this section



Uite. Unde se inalta soimii, peste puntea cea mai inalta incepe cerul. Nu ai fi putut spune niciodata  nu?.. Mereu ti-ai imaginat ca nu exista un inceput, ca cerul apare pur si simplu dintr-un punct si ne inconjoara, ne acapareaza si ne creeaza falsa iluzie a unei realitati neintrerupte. Drumul asta parca nu a fost strabatut de picior de om.. Si totusi amandoi ne-am incumetat sa-l strabatem. Nu credeam ca am sa gasesc cascada.. Incercasem inainte insa parea ca se ascunde cu tot dinadinusul de tot ce sunt. Acum iata-ma langa tine. Cascada isi coboara apele cu furie catre roci, un pic langa noi se intinde drumul iar de sus putem privii soimii cum nasc cerul..

Lasa-ti acum capul pe picioarele mele. E un pic frig stiu iar aerul e umed. Ne vom adaposti aici, intre rocile astea doua care par iesite din pamant in forma de leagan de copil, si vom innopta langa cascada, cu sunet de apa si din cand in cand de soim ratacit in inaltul muntelui.

Poate maine cand o sa ma trezesc nu o sa te mai gasesc langa mine. Poate te vei fi transformat in ape sau poate vei fi plecat pe munte sa cauti sa nasti cerul intre aripi. Daca va fi asa, sunt sigur ca nu am sa mai gasesc cascada nicicand iar daca nu va fi intocmai asa atunci imi voi dori sa nu o fi gasit nicicand pentru ca de azi, de acum, din clipa asta cand te vad pierduta cu capul pe picioarele mele, cascada are trupul tau, iar apele ce-I cad cu putere sunt suvitele tale de par. Eu sunt doar o roca de care te izbesti cu toata puterea, pe care nu o poti darama, dar care se erodeaza , care se usuca si care nu ar avea nimic de oferit daca nu ai fi tu…

Uita-te spre cer

Uita-te spre mine

Chiar daca o faci pentru ultima data, pentru ca o faci pentru ultima data. De pe picioarele mele te simt tot mai usoara, ca si cum te-ai risipi pana cand nu ramane decat o pana, cazuta de undeva de sus, pana cand nu raman decat eu in singuratatea care ma inghite si ma face sa ma confrunt cu realitatea sumbra unde nu exista inceput de cer, unde nu existi tu ca apa care ma naste de fiecare data, unde nu exist decat eu in fata ferestrelor mari ce dau spre strada.

 

E tarziu, imi simt venele cum vibreaza. Pe strada nu e nimeni iar in salon lumina e stinsa. Sunt doar eu solitar si obscur, soimul pierdut pe culmile propriilor disperari ce priveste spre pamant, spre cascada care-si pierde apele iara si iara, spre strada pustie..

 

In curand, vor trece cei cu masina de gunoi iar eu voi adormi in sezlong… singur..



Sunt matusica din nou!!!!!!

Ziua mea nu putea fi mai minunata decat a fost.. in drum spre casa Maru m-a anuntat ca la ora 3:00 dimineata Miha a nascut..Primul meu nepotel :David Cristian!!!...abia astept sa il vad si sa-l strang in brate. Sunt sigura ca Miha o sa fie cea mai buna mamica din lume iar Adi cel mai bun tatic.

Sa ne traiasca noul membru al familiei, sa fie destept si sanatos si sa aiba o viata frumoasa si plina de lucruri bune.



:x



Teruel says hy

Stiu.. sunt o mica ingrata.. n-am mai dat nici un semn de viata de ceva timp incoace. Trebuie sa ma scuz si sa spun ca nu e vina mea.. de abia vinerea asta au venit cei cu wirelessul si la noi la apartament..
Nici nu prea stiu cu ce sa incep.. am avut parte de 2 zile in care mi-am dat seama cat de mult incepe sa se schimbe viata mea. M-am adaptat destul de usor la viata de aici din Teruel si chiar am reusit sa cunosc si mai multa lume. Weekendul asta l-am petrecut cu Marien in intregime. Am fost la lacul San Blas, am gatit si am mancat impreuna, am fost in cluburi si am ras, ne-am uitat la filme si am comentat filosoficeste cam despre tot ce misca.
In inima mea nu este loc decat pentru Marusia. Ma gandesc tot timpul la ea si o simt nelinistita. As vrea sa am remediile necesare sau cel putin sfaturile potrivite ca sa o ajut sa depaseasca etapa asta confuza si tampita din viata ei.. dar din pacate nu am nici cuvintele potrivite si nici sansa de a-i fi alaturi..
1martie m-a intristat putin. A fost singurul an in care nu am primit flori si nici felicitari. M-am gandit la ciocoflenderele mele, la Dariuca mea si la toate lucrurile de acasa care imi lipsesc cu adevarat. Ma simt oarecum impietrita, insensibila si ma intreb de fiecare data daca este in regula sa fii atat de pasiv la tot ce se intampla in jurul tau.
Cu facultatea merge bine. Invat pe zi ce trece sa comunic in spaniola, citesc destul de mult in limba lor si chiar cred ca imi castig admiratia profesorilor. Exista totusi momente frustrante in care nu imi gasesc cuvintele necesare pentru a raspunde unor intrebari desi stiu foarte bine raspunsul..
Nu stiu ce altceva as putea sa spun. Aici e deja ora 3, urmeaza sa dorm cred cateva ore pana sa ma trezesc sa ma duc la facultate. E tarziu, sunt singura in patul meu si ma gandesc daca Maru doarme la ora asta. ( Sper ca saptamana asta care vine sa fie mai frumoasa pentru tine zizu decat weekendul).. Ma aflu intr-o perioada in care simt ca este nevoie sa ma eschivez oarecum in fata procesului de a lua decizii referitoare la viitorul meu. Ma simt confuza si oarecum solitara si imi reevaluez pe zi ce trece principiile si credintele. Sunt un pic nerecunoascatoare poate. Nu reusesc sa ma bucur in intregime de toate sansele care mi se ofera aici. Toata adaptarea mea se produce lent si nu da semne ca ar vrea sa progreseze strategic. Simt ca totul ma acapareaza, ca totul este guvernat de o lege a haosului care ma copleseste. Nu stiu daca sunt fericita, nu stiu daca sunt multumita insa stiu ca asta imi doresc, stiu ca asta este ceea ce trebuie sa fac ca sa ma maturizez. Imi lipseste spiritul si calmul necesar pentru a scrie. Cred ca lipsa asta mi-a inhibat oarecum orice demers creativ. Ma simt ca un naufragiat pe o insula care nu-si doreste nimic zi de zi decat un ziar cu stiri sau imagini care sa ii poata aduce aminte de acasa...


Pana ne auzim din nou infidels..love...



Lav iu Z, miss my ciocoflendere:X