Limitata noastra inima
Se deschidea timid
Si acapara tesut
Pe masura ce se elibera din lanturi.
Ca intr-un proces greoi
Isi dizolva treptat masca grea
Ce pana nu demult o anihila
Si nu o lasa sa respire.
Cu o forta titanica
Intr-un minut predestinat schimbarii
S-a sfaramat tot raul si teama
Ce locuisera acolo
Si primele batai au fost auzite.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu