:-l

Maine examen.
E mare durere de cap cu sesiunea asta.Ma face sa ma gandesc la cat de bine era in liceu.
Totusi nu e dracul chiar atat de negru.Ma bucur ca e sociologie si nu altceva.Asa cel putin invat ceva care imi place.
Nu am fost niciodata fanul tocelii insa de data asta recunosc ca am facut anumite abuzuri.Bineinteles ca ma simt de parca nu mi-a intrat nimic in capul asta al meu perfect rotund insa sper ca maine sa am un moment de ala de glorie intelectuala in care ideile se ingramadesc sa se astearna pe foaie.
Zilele astea au fost incarcate.
Incarcate dar frumoase.
Ca intr-o ordine universala lucrurile incep sa se aseze .Si e minunat ca exact cand sunt aproape de platitudinea aia confortabila se intampla ceva care sa ma faca sa ma intrig si sa vreau tot mai mult sa traiesc.
Nu stiu daca mai am in mine temerile pe care le aveam la inceput de an.
E stabilitate sau e fericire..sau sunt amandoua?
..nu stiu dar sunt stari din care as vrea sa nu mai ies,stari pe care el le schiteaza in mine.
Si ce altceva ti-ai mai putea dori cand ai cu cine sa te certi, cu cine sa te lupti, cu cine sa iti faci planuri..acel cineva la care sa te gandesti, pe care sa-l urasti si sa simti in acelasi timp ca il iubesti ,cineva pe care nu-l vrei dar il chemi ,cineva de care nu esti neaparat legat dar fara de care simti ca existenta ta nu ar mai fi la fel?..
In continuare fericirea noastra este inevitabil legata de CINEVA.Numai nebunii sunt fericiti cu sine pentru ca nu se constientizeaza si pentru ca se pot dedubla usor in altcineva.
Inca mai cred ca totul e rezultatul propriei determinari.
Alegem sa fim suparati, alegem sa plangem degeaba, alegem sa ne fim victime.In momentul in care iti impui sa fii puternic esti puternic.Iubesti pentru ca vrei nu pentru ca se intampla, te legi pentru ca simti ca persoana de langa tine merita nu pentru ca este normal sa faci asta , esti fericit pentru ca alegi sa nu-ti fie teama de consecinte.
Aici e toata frumusetea.In ratiune , in puterea de a fi cerebral chiar si cand esti spontan ,in controlul pe care il ai asupra ta.In momente de slabiciune , controlul este decimat si atunci este nevoie de un pic mai mult ca sa nu cazi in prapastia propriei incertitudini.

*

In final...poem of the day :Marin Sorescu-"Ecuatorul si polii"

"In orice caz, când sintem impreuna Cintarim mai mult,
Sintem doua ecuatoare incolacite
Doua ecuatoare si - un pol - ca niste serpi.
De ce numai unul?
Pentru unitatea contrariilor.
Plus cea mai ieftina energie...
Nu stiu daca intelegi?
Ce zici de titlul asta?
Esti ca o sfera de sticla
In care Dumnezeu a strecurat
Si-un clopotel.
Când se-nvirteste pamintul, suna clopotelul.
Tu suni. Da, dar n-am sunetul frumos
Decât în sfera de sticla
Vibrez din toata fiinta
Si tu-mi culegi vibratiile
Si mi le restitui, sarutate."