Redescoperirea lui Tutea

Astazi a fost o zi foarte frumoasa..o zi in care m-am simtit copil din nou si o zi in care l-am redescoperit pe Tutea.Multe din vorbele lui mi se par ca iesite din propria mea gura insa am gasit una ce e mai degraba un indemn care pare sa raspunda la multe din intrebarile mele:"autodispretuieste-te in fiecare zi tot mai mult,si lasa golul pe care il creezi in tine sa fie umplut de Dumnezeu."In mod clar nu's o persoana religioasa,nici macar spirituala insa am ramas surprinsa de cata lejeritate si seninatate am simtit dupa ce am terminat de citit aceasta din urma fraza.
Am descoperit multe laturi ale filozofului roman si chiar am sa postez cateva lucruri in zilele urmatoare,lucruri pe care le consider geniale:
" Desi sînt bolnav si neajutorat, nu îmi pare rau ca exist. Încerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru ca eu constat, în mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide - indiferent de starea mea, sanatate sau boala - fiindca nu m-am facut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele."