..

Temperatura corpului meu isi depasea gradele obisnuite. Stateam intinsa confortabil, acoperita doar de o patura supradimensionata, care desi se revarsa lenes peste marginile nefinisate de lemn ale patului, nu reusea sa-mi acopere in intregime sanul drept. Bazinul imi era ascuns dar era cald si moale ca un pantec de copil. Cu degetele tale desenai mandale peste pielea mea ca intr-un ritual sfant. Mi-ai sarutat lobul urechii si mi-ai jurat ca timpul nu exista, ca el nu curge decat peste altfel de oameni, nu si peste noi. Te-am crezut si ti-am cerut sa deschizi geamul. Vroiam sa las aerul rece sa-mi trezeasca fiecare por, fiecare gand.

Mi-am tras patura peste tot corpul ingropandu-mi si ultimul centimetru de tesut sub firele ei greoaie . Cand te-ai asezat iar in pat, m-am intors cu spatele la tine. Cand m-am trezit ceasul ticaia clipe ce se petreceau atat de repede incat pareau ca exista simultan..timpul exista, era real. Cand am deschis ochii eram singura si goala. Afara era frig si tu nu mai erai langa mine..