Cateodata ai impresia ca tot universul comploteaza impotriva ta. Indiferent ca esti sau nu paranoic, toti avem cate o zi in care avem impresia ca ni se pune capac din toate pozitiile. Ultimele 3 zile pentru mine au fost groaznice. Mi-am luat-o maxim din toate pozitiile si mi-am daramat cu propriile maini multe din impresiile pe care le construisem cu atat de multa naivitate in legatura cu cei din jurul meu.
Lumea e perversa, lumea e rea iar eu cu toate cartile mele citite si toate experientele traite sunt tot acelasi copil naiv. In fata lupilor numai oaie nu e bine sa fii. M-am saturat de lacomie, m-am saturat de intrigi, de isterii, de aceiasi wanna-be si de toate conjuncturile care ma prind in mijlocul lor mai ceva ca in mijlocul unei tornade. Sunt obosita mental, o simt cand ajung acasa. Ca un drogat am ajuns sa fiu atenta la cele mai mici ticuri si gesturi. Ma enervez repede si simt cum tot sangele imi fierbe in vene. Mai beau o valeriana, mai inghit in sec si intr-un fel ii multumesc lui tata ca nu m-a dat la box cand eram mica (asa cum isi planuise).
Nu stiu daca decenta si educatia mai ajuta cu ceva in ziua de azi. Incerc sa-mi reincarc bateriile si sa imi spun ca toate lucrurile o sa se aranjeze de la sine. Alteori imi spun ca nu are rost sa fiu surprinsa.. mi-am trait vacanta. Din pacate n-a durat decat cateva luni, luni in care am avut sansa de a fi strain, de a ma agata de slabiciunea limbajului, de a ma ascunde pe dupa manta exploratorului care nu cunoaste teritoriile pe care paseste dar pe care le soarbe cu curiozitate. Amintirile pe care le am si gandurile ca as putea sa ma reintorc acolo ma ajuta sa zic: " Bag .... asta e!"...
Nu am sa-mi cer scuze pentru injuratura pe care am scris-o. Maine mi-am promis ca am sa-mi las morala acasa si am sa fiu libera. Am sa imi las instinctele sa iasa la suprafata si nu am sa regret nimic din orice as face.
Nu urasc nimic mai mult in lumea asta decat sentimentul de neputinta: nu pot sa-l ajut pe omu' ala de pe strada care cere, nu pot sa ma ajut sa fiu mai nesimtita, nu pot sa-l ajut pe tata sa nu se mai preocupe, nu pot sa vindec pe nimeni, nu pot sa invat pe nimeni (pentru ca acum toti sunt asa destepti incat nimeni nu crede ca mai are vreo ceva de invatat: Mi-e mila!)..nu pot sa uit, nu pot sa iert ca tac si suport marlanii, nu pot sa trec peste oamenii care iti fac rau fara a avea vreun motiv...
Gata, lectia de melodrama s-a sfarsit. In seara asta nu te vreau pentru ca nu ai fost puternic si nu ai stiut sa ma faci fericita ca te vad, nu ai stiut sa ma incalzesti cu un cuvant care sa nu fie despre tine, nu ai stiut sa ma consolezi si sa-mi zici: "impreuna o sa trecem peste toate".
M-am saturat de cuvinte.
M-am saturat de promisiuni.
M-am saturat sa fiu eu stanca de care sa te agati, puterea care te face sa mergi mai departe.
M-am saturat sa fie totul asa de complicat.
M-am saturat sa suport oamenii care tipa la mine.
....
nu mai stiu...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu