8->

Long night

Aproape ca am uitat dimensiunea exacta a timpului care mi se scurge printre degete. Mii de ganduri se ingramadesc intre tamplele mele in timp ce chipul schiteaza acelasi zambet gol de : "Bine ati venit!".Ma simt obosita, imi simt mainile tremurand si cel mai rau este ca sunt indiferenta in fata raului pe care mi-l produc voluntar zi de zi. Aproape ca un robot, imi inghit orice sentiment ce ar putea acompania clipa si fac ca tot ce mi se intampla sa fie plan si vid ca si cum nu ar produce niciun efect. Sunt incoerenta, vorbesc singura, inchid ochii, numar pana la infinit si imi mai adaug cate un cuvant in juramantul de credinta pe care mi-l rostesc noaptea, cand nu ma aude nimeni.

" Jur sa nu simt

Nimic altceva decat iubire

Si jur sa nu lupt

Pentru nimeni altcineva decat el.."

Pastrez un mort in suflet si ma mint ca ceva e inca viu.

Aici totul e artificial ca o planta care zace plina de praf in holul unui birou.

E greu si simt ca as da orice numai sa ma intorc o ora in timp.Exact ca un atlet care mai are o gura de aer in piept si 100 de metrii de alergat pana la finish, asa si eu prefer sa stiu ca am epuizat tot din mine dar nu am renuntat.Victoria o sa fie mai dulce cand am sa stiu ca am castigat-o cu nopti nedormite, cu griji ale caror gura am astupat-o cu tacere, cu vise care se vor materializa pentru a-mi dovedi ca nimic nu este imposibil.

blocaj

Acum,

Sa ne inchidem trupul

in aceiasi coaja de nuca seaca

si sa ne tatuam cu buzele

initialele

timpului care se ingramadeste intre noi.

Cand corpurile noastre amandoua

Se amesteca si isi imping celulele

Una intr-alta

Vreau sa-mi spui ca niciodata

Carnea mea nu a avut un gust mai plin

De interzis.

Am sa zambesc pe jumatate

In timp ce printre pori ni se vor scurge feromonii'n valuri

Dar n-am sa fac nimic,

Nu am sa zic nimic,

Ci am sa stau

Si am sa astept sa mi le dai pe toate.

Ne vom instala

In aceiasi coaja de nuca seaca

Si vom trai pe pamantul moale

Pana'n toamna

Cand mana curioasa si aspra

Ne va izbi cu un ciocan,

Ne va rupe legaturile,

Si ne va scoate cu un cutit

Poate ca pe un intreg

Sau poate in bucati separate.

Atunci, maselele de om

Ne vor sfarama,

ne vor spala cu saliva lor de pe pori oxitocina

Si timpul intre noi va incapea

Fara dificultate.

*

Ne vom reintoarce in aceiasi coaja seaca.

intr-un alt anotimp,

Sau intr-o alta viata.

In proces de adaptare

Incerc sa ma adaptez, de cand m-am intors acasa viata mea e un tumult continuu. Dorinta mea de a ma tine ocupata si de a nu pierde vremea s-a materializat in experienta ambitioasa a primului job. M-am angajat si incerc zi de zi sa ma adaptez la o experienta care ma face sa cunosc oamenii noi in mii si mii de ipostaze. Renunt sa irosesc randuri povestind emotiile primului interviu sau deceptia primului nu. In doar cateva cuvinte mi-am dat seama in ultima luna jumate ca banii se castiga greu si de cele mai multe ori smechereste. Eu sunt naiva, eu inca mai am de invatat insa stiu ca am toata viata inainte. Uneori ma simt demotivata, alteori subestimata, de fiecare data stau in banca mea si privesc. Imi place sa observ reactii si comportamente si imi place sa zambesc in sinea mea zicandu-mi ca eu eu voi reactiona/ajunge asa.

In fine.

Merg mai departe, ma tin ocupata, ma bucur de satisfactia primului salariu si incerc sa-mi rezolv treburile care au ramas amanate de cand cu revenirea. My great come back a fost o revenire cu picioarele pe pamant in adevaratul sens al cuvantului. A fost un soc ce m-a facut sa realizez ca traiesc intr-o tara care dezamageste prin lipsa de oportunitati pe care ni le ofera, prin birocratie, coruptie si asa mai departe. Incerc sa imi inchid ochii si sa ma propulsez spre alte dimensiuni geografice in care imi conturez planuri de viitor apropiat. Nu am nicio alta garantie ca voi reusi, in afara de efortul pe care sunt gata sa il depun.Mai mult ca niciodata imi dau seama ca orice limita poate fi depasita si ca orice gand de renuntare poate fi invins atat timp cat motivatia e suficient de puternica.

Poate va asteptati (voi ce inca imi mai cititi gandurile) sa fi scris dintr-o alta perspectiva aceste randuri insa in ultima vreme am fost atat de scufundata in concretul propriei existente incat singurul lucru la care mai visez este o zi libera..

In sufletul meu se manifesta acum acelasi fenomen care actioneaza asupra avionului in cadere libera: teama pasagerilor, panica aparent controlata a pilotului, dorinta stewardesei ca sa-si mai vada o data familia, ruga puritanilor care se tem sa nu ajunga in iad, regretul nedezvaluit al barbatului care simte ca va muri inainte sa-i dezvaluiasca sotiei ca nu i-a fost credincios.. in 4 litere (care stiu sigur ca tie o sa-ti placa): HAOS. Dar..nu ma plang, mi-am facut-o si mi-o fac ca de obicei cu mana mea: eu ma arunc in apa desi nu stiu sa inot, tot eu ma zbat sa ajung la mal. Viata n-ar avea rost altfel..

Imi doresc mai mult decat orice sa imi pot gasi linistea mentala sa ma pot dezvalui, asa cum am facut-o de nenumarate ori prin cuvintele pe care le impart cu voi insa imi lipseste energia si calmul interior necesar. Pastrez cu mine momentele si amintirile cele mai frumoase si imi zpun :
"ZOE fii barbata!" cand stiu ca in curand o parte din ce mi-am propus se va realiza.

Chiar daca e greu, cand muncesti pentru ceva ce-ti doresti cu adevarat, orice povara si suferinta devine mai usoara. In ciuda tuturor greutatilor pe care le-am intampinat, sunt mandra de mine si ma bucur de toti oamenii de treaba pe care i-am cunoscut si cu care muncesc zi de zi.

Lucrurile capata valoarea pe care LE-O atribuim si devin tot mai valoroase pe masura ce dorinta noastra de a le obtine se augumenteaza.