Last night in Naples

Asta e ultima mea noapte in Napoli. Ciudat dar nu ma simt de parca urmeaza sa se termine… Ma simt de parca timpul a trecut prea repede in orasul asta. Totul m’a acaparat cu o viteza uimitoare. Stilul de viata, haosul, zumzetul, ritmul, totul m’a luat prin surprindere.Cam 70% din timpul petrecut aici l’am urat pentru ca m-am simtit zbuciumata, agresata de euforia asta inconfundabila a Napoli-ului.. acum insa stiu sigur ca imi vor lipsi noptile petrecute pe balconul meu, centrul istoric si cafeaua la 3 dimineata, noaptea transformata in dimineata petrecuta pe terasa din Forcella.

Niciodata nu mi-a placut sa zic adio. Maine va trebui sa spun la revedere prietenilor mei de aici care mi-au facut viata mai usoara si care m’au invatat italiana. Va trebui sa zic “ciao” pietei din apropierea casei cu lucrurile ei ieftine si cu hainele la 50 de centi, la patiseria si la pizzeria de la coltul strazii, de la barurile de cartier care vibreaza mereu de oameni, de la statiile de metrou.. Cred ca intr-un final nu tot ce am invatat m-a maturizat atat de tare, ci faptul ca am fost si ca a trebuit sa parasesc atat de multe locuri pe care am invatat cu timpul sa le iubesc si unde am lasat la plecare cate o bucatica din mine.

O sa imi lipsesti Napoli. M-ai invatat atat de multe lucruri incat in ciuda aspectelor tale negative nu am cum sa te urasc.Ai sa imi lipsesti atat de tare incat intr-o zi ma voi intoarce sa te vad, si cu zambetul pe buze voi traversa strazile tale amintindu-mi de zilele astea cand invatam sa te cunosc si cand ma rataceam pe decumanele si pe cardinalele centrului tau istoric.

Italia a fost o experienta placuta. Am vizitat din nou locuri in care unii oameni viseaza toata viata lor sa ajunga, am trait experiente noi, am invatat lucruri noi si m-am descoperit in fiecare zi altfel…

La sfarsitul acestei calatorii privesc inainte si realizez ca la mia dolce vitta a fost exact asa cum mi-am imaginat-o: surprinzatoare pana la capat.