Lovely

Si uite asa se intampla de mai dai peste cate un film care iti rascoleste tot interiorul, te face sa zambesti si sa plangi stangaci in fata monitorului si sa te intrebi, de ce..oare de ce nu ni se intampla si noua ca in filme?
De ce nu iubim cu aceiasi intensitate? De ce nu traim clipele cu aceiasi emotie? De ce nu avem "norocul" sa dam peste un baiat asa bun sau peste o fata atat de deosebita? De ce nimic nu este ca in filme?
Ei bine..lucrurile nu sunt chiar asa de simple on earth..oricat de frumoase si de relaxante ar fi unele ilustrari, poate ca totusi impactul lor nu este unul tocmai pozitiv asupra subconstientului nostru..pentru ca ne proiecteaza imagini care nu vor exista niciodata decat intr-un plan superficial.. Asteptam atat de mult sa vina cel/cea potrivit/a incat dam cu piciorul la ce avem, ne impotmolim la cel mai mic obstacol si renuntam..pentru ca asa este... lucrurile bune se intampla numai in filme.
Dar ce ar fi daca de maine am hotara, si ne-am dedica in totalitate acestei hotarari, sa facem din fiecare clipa a noastra una demna de secventele din filmele americane? Poate ca e greu sa ne imaginam un asemenea scenariu, insa cum imaginatia este cea mai puternica arma pe care o detinem, cel mai puternic si eficient instrument de constructie...atunci nimic nu este imposibil.
Mi-e usor, recunosc, sa fiu optimista in cuvinte. Poate acum sunt un pic carried away de filmul asta care m-a emotionat si mi-a placut (but what the hell, cu totii avem catalizatori emotionali, nu e nimic patetic in asta) insa sper si imi doresc sa schimb ceva in atitudinea mea, in modul meu de a fi, in asa fel incat sa nu-mi transform doar viata mea in scenarii de film ci si viata celor din jurul meu.
Gurile carcotase o sa spuna ca imit sau ca nu e deloc original sa iti doresti asta. Insa imitatia e fireasca, e un proces prin care ne educam, cu care invatam sa ne acceptam pe sine si pe ceilalti. Este primul mod in care descoperim iubirea, senzualitatea si poate unicul mod in care ne putem transmite pe sine celorlalti in cele mai bine intelese moduri.
V-am lasat mai jos pasajul meu preferat din film. Vi-l recomand cu toata inima si recunosc ca desi sunt in general cold hearted, filmul asta chiar m-a facut sa plang in pat ca o cucuvea batrana si singura...


1 comentarii:

Radu Chitic spunea...

Nu este nimic rau in a trai intr-o lume proprie care nu se subscrie regulilor si obiceiurilor...insa devine foarte apasatoare cu timpul daca esti singura care o experimenteaza. Poti trai cu speranta ca vei intalni persoane care sa o intuiasca macar, dar nu te agata de ea. Si nu uita ca pentru fiecare romanta ideala cu el si ea (sau el si el/ea si ea/ el, ea si cainele sau ce alte minoritati sexuale mai exista) vei gasi o tragedie...iar filmele cele mai bune sunt tocmai alea la care nu stii dinainte sfarsitul.